***

 sunt un străin care-ți

zâmbește de sub umbrelă

un dac de frunze pe

care ploaia lumii îl înghite

sunt un străin

în oul altor păsări

tu 

blaga

înțelegeai

ce-nseamnă timpul.

Madrid, Spania. 13 mai 2013

***

 poate tăcerea e răspunsul oricărei întrebări

și inacțiunea, un panaceu universal 

împotriva trecerii timpului.

poate totu-i o minciună aruncată undeva

lângă o margine de fractal

infinită

pentru că tot ce ne-a ținut vreodată în viață

a fost iubirea 

Lăsău, România. 9 august 2023

bucle

 Am descoperit o buclă temporală. Dacă nu ar mai fi timp de analizat, aș spune simplu că buclele astea sunt formate din ani, iar în cazul meu, aceasta a durat șase. 

Chiar dacă în ultimii șase ani viața mea s-a schimbat cu totul, astăzi sunt din nou la început. Din tot avântul pe care l-am avut, mă aflu, iată, în fața aceleiași ferestre, la aceeași masă, scriind pe același blog.

E o vară târzie și o dimineață friguroasă de august. Nimic nu te îndeamnă să ieși din casă pentru că e frig. Eu și frigul ne-am despărțit demult și în toți acești ani nu am mai experimentat temperaturi sub zece grade. Mă sperie faptul că în urmă cu șase ani eram, parcă, mult mai calculat dar optimist. Astăzi, chiar dacă toate aceste filosofii de viață le știu, sau refuz să le aplic, sau așteptările mele mastodontice nu mai pot aștepta următorul eveniment major care să dea sens următoarei bucle temporale. De șase ani. 

La mulți ani, mama.