Ziua 3

E a treia zi de post negru cu apă demineralizată ultrapură.

Aseară am avut bufeuri care nu au ținut mai mult de jumătate de oră. Dar, pentru că nu am mai întâmpinat asemenea stări, a apărut o leacă de îngrijorare. Am depășit pragul după care am dormit de la ora 21 până la ora 23. M-am trezit foarte fresh după două ore de somn deși în toată ecuația asta s-a cuibărit paradoxul. Mă uitam la mărturiile mai multora pe un forum destinat acestei aventuri și am înțeles că ceea ce fac acum nu purifică doar corpul fizic ci purifică și mintea, sinele și energiile.

Mi-am dat seama că nu corpul e cel activat de lipsa hranei, ci mintea. Ea nu mă lasă să dorm. Ea vorbește cu mine încontinuu și doar meditațiile o mai fac să tacă. În momentul de față îi judecă pe alții, le scoate ochii, rememorează evenimente care să stârnească ego-ul pentru că da, ego-ul flămânzește. Nu mai are de unde să își extragă energia creatoare de iluzii, acum că întregul meu corp nu îl mai bagă în seamă.

Mi-am mai dat seama de o chestie. Totul e conectat: respirațiile mele cu sunetul parchetului care se așează, zorii dimineții cu picurul care a alarmat fântâna, hotărârea mea inepuizabilă cu sutele de eșecuri din urmă și sunt contrariat de faptul că uite, pot trăi cu atât de puțin, cu acest deloc și culmea, acest lucru îmi deschide porii cunoașterii spre noi simțuri.

La urma urmei, suntem făpturi paradoxale. Eu, cel puțin, acolo mă identific. Dar trecerea de la dualitate la adevăr se poate face doar prin purificare. Și love. Pentru că sunt îndrăgostit de viață. Și acest fapt mă îndrumă spre mai mult, și mai multă abstinență, și mai multă determinare. Și mai multă speranță în prezent pentru că prezentul e unica formă de viață. I am about to discover something great.



cuvânt-cheie: VINDECARE

determinare: **********

mood:        *******

energie:     **********

ore dormite azi-noapte: 2

reacții și simptome: usturime pe trahee (posibil suc gastric), gust dulce în gură

apă :  3 L